Despre ce (mai) poate însemna „fundamentalist” astăzi

REFERINȚĂ: http://ateismcritic.blogspot.com/2009/02/sta-creationismul-in-picioare.html

Ab initio mă simt obligat să-mi prezint scuzele pentru tonul frazelor ce urmează. Dar utilizarea „ştiinţifică”, mai ales „evoluată” şi foarte „academică”, a conceptului de „bigot” (trădând fervenţa religioasă a autorului) în poliloghia de la link-ul de mai sus trebuie să primească, conform principiului acţiune-reacţiune, câteva ghionturi verbale din partea prietenului meu, Dexulică.

Primul paragraf şi primele patru rânduri din paragraful al doilea sunt ireproşabile. Tonul ironic, tranşant, vădeşte o minte ageră dublată de efervescenţa discipolului veritabil ce mocneşte vindicativ văzând toga şifonată a magistrului.

Şi (era de aşteptat), dintr-o dată, pleosc! cu mânuşiţa special fabricată pentru duel. Atât peste faţa creaţionistului de Puric, a visătorului de Ţuţea, dar şi a „ateului în ale evoluţionismului”, Iftime. Pleosc-ul este profeţit prin cuvintele: „fundamentaliştii care au rămas la acelaşi nivel[1]. Adică, ar vrea să spună autorul, dar se jenează, limitaţii, proştii şi inculţii. Categoria „pudicului” îl obligă să-i numească pre ei că au rămas la acelaşi nivel (whatever this means).

Păi, bre taică autorule, ai nimerit-o cum nu se putea mai bine! Do observe the evolution of your word: fundamentalist se „trage” din fundamentalism = „mișcare religioasă de origine protestantă care dezvoltă credința într-un singur sens al cărții fundamentale a unei biserici, propovăduind intoleranța față de alte credințe” [2]. Îţi voi argumenta, bre, că, în felul rostit de dumneata, evoluţionismul se încadrează în această arie semantică.

1. Este evoluţionismul domnului Borz o mişcare? Este evoluţionismul o „acțiune sau (un) curent care grupează un număr mare de oameni în jurul unei activități de interes general, al unei idei sau al unei concepții”[3]?. Avem un număr mare de oameni (evoluţioniştii sunt şi ei oameni!) adunaţi în jurul unei idei / concepţii (evoluţia)? Indiciu: răspunsul este da.

Este evoluţionismul domnului Borz religios? Este evoluţionismul o „formă a conștiinței sociale, constituind o reflectare imaginară[4] a realității naturale și sociale (confesiune; credință într-o divinitate)”[5]? Se constituie evoluţioniştii într-un grup social ce proferează credinţa în the little tiny dot which evolved into a Big-Something-Bang? Indiciu: răspunsul este da.

Este evoluţionismul domnului Borz de origine protestantă? Întrebări ajutătoare: cum primeşte Charles Darwin, întemeietorul evoluţionismului, blagoslovenia celor 7 ani de-acasă (absentă la unii din fidelii săi apologeţi)? Este el botezat anglican? Este el dus pe la capela unitariană din Shrewsbury, Shropshire, de către mama sa, distinsa doamnă Susannah Darwin (născută Wedgwood) [6]? Indiciu: răspunsul este da.

2. Este evoluţionismul domnului Borz o biserică? Nu. Cuvântul biserică se referă la (a) lăcaşul de cult creştin (ex-basilica romană) şi (b) la comunitatea creştină dintr-un anumit spaţiu geografic, acumulând sensul grecescului ekklisia. Dar, la noi, în română, avem „fericitul” diminutiv bisericuţă. Reformulez: se constituie evoluţioniştii într-o bisericuţă, adică într-un „cerc îngust de oameni uniți prin dorința de a-și rezolva interesele lor personale în dauna colectivității din care fac parte”[7]? Daaaa! Păi asta (adică bisericuţă, monşer) face autorul nostru pe blogul de – zice dumnealui – „ateism critic”, când utilizează denigrarea ca procedeu de băgat-în-seamă-pe-net-pentru-că-nu-avem-ce-face-pe-afară! Mă vei întreba care e dauna? Uite-o: atingerea bunului-nume al oamenilor de cultură de la noi, cărora le zice domnul Borz – crede dumnealui – savant, „fundamentalişti care au rămas la acelaşi nivel”.

3. Dezvoltă evoluţionismul domnului Borz o credinţă într-un singur sens al cărții fundamentale a unei biserici (bisericuţe)? Daaaa! Îl citez pe domnul Borz: „Pentru că nu mai vorbim de Darwin singur când spunem evoluţie, sau despre o singură carte[8]. Or, logica mea de găină descreierată îmi spune că autorul nostru recunoaşte că a existat, cândva, o singură carte fundamentală a evoluţionismului scrisă de un singur britanic, inconfundabil, pe nume Darwin. De asemenea, autorul continuă cu „dezvăluirile”: „Datele si dovezile în sprijinul evolutiei sunt incontestabile (adevărate, de netăgăduit, în care trebuie să crezi, n.n.), şi le depăşesc cu mult pe cele de pe vremea lui Darwin[9]. Ai observat, dragă cititorule, „sensul unic” al evoluţionismului proferat de scriitorul nostru?

4. Propovăduieşte evoluţionismul domnului Borz intoleranţa faţă de alte credinţe? Da! Observă, te rog, dragă cititorule, cum îi creionează autorul nostru pe domnii Dan Puric, Petre Ţuţea şi Alexandru Iftime: bigoţi sau limitaţi („care au rămas la acelaşi nivel”) sau ignoranţi numai pentru că au alte convingeri decât cea a dumnealui. De asemenea, domnul Borz atinge bunul-nume al creştinilor în general, fără a opera vreo deosebire calitativă între aceştia. Pentru dumneasa, toţi creştinii, fără excepţie, nu au discernământ şi acţionează ca nişte somnambuli: „Creştinii tind să dispreţuiască si să eticheteze explicaţiile creaţioniste ale altor religii ca neadevărate, mitologice. Ce le diferenţiază însă de ale lor? Simplul fapt ca s-au născut în societatea care le acceptă si că le-au fost inculcate si repetate din copilărie”.

De ce ar trebui domnul Borza să gândească de „ţ” ori înainte să scrie un asemenea articol? Pentru că, fără a gândi înainte de a da în foaie cu condeiul, articolul iese lipsit de bun-simţ, de bun-gust şi de noimă ştiinţifică. Patru chestiuni „critice” ale ateismului domnului Borz m-au amuzat teribil. Le voi reda fără comentarii suplimentare (voi sublinia şi îngroşa, însă, esenţialul), lăsându-le să oglindească luciditatea şi coerenţa creatorului lor. Recomand citirea în context:

1. „Mitul creaţionist trebuie susţinut cu dovezi. Însă acestea sunt complet absente. În plus, probabilitatea ca mitul biblic să fie adevărat este la fel de mare ca oricărui (sic!) alt mit religios. Şi nu se ridică foarte departe de zero” [10].

2. „Deci nimeni nu a fost acolo. Mă tem că Iisus nu a înviat. Cam la astfel de concluzii ne conduce modul acesta de raţionare. Ca să ofer totuşi o cheie salvatoare, un singur cuvânt : fosile[11].

3. „Iar între calul domestic si cel mongol, sălbatic exista o diferenţă de 2 cromozomi. Să sugerezi că două populaţii care au doi cromozomi diferenţă reprezintă aceeaşi specie este hazardat, ca să folosesc un eufemism. Cu toate că cele două populaţii pot da descendenţi fertili. De exemplu, calul şi măgarul sunt două specii diferite, care pot fi împerecheate. Rezultatul este catârul. Problema este că, catârii sunt sterili. Oricum, toată discuţia asta cu împerecherea dintre speciile sălbatice şi cele domestice nu are nici o relevanţă pentru adevărul evoluţiei[12].

4. „Dovezile şi evoluţionismul (sic!) s-au dezvoltat enorm odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea (sic!) celorlalte ramuri stiinţifice implicate in studiul evoluţiei..

Până îşi mai pune domnul Borz ordine în gânduri (poate îşi va renumi blogul: „ateism autocritic”), mă voi trage dintr-o concluzie tot de-a dumnealui. Cică „ar trebui să ne întrebăm dacă creaţionismul stă în picioare. Şi mai ales pe ce stă creaţionismul”[13]. Domnule Borz, o iau de la coadă la cap: toată disputa despre adevăr stă cu necesitate pe bunul-simţ (altfel, ar cam trebui să-i „lichidaţi” pe toţi ne-evoluţioniştii care vă enervează). Şi, cum în România distinsul domn Evoluţionism este invitat în casa distinsului domn Creaţionism, mă gândesc că amfitrionul va respecta conduita de gazdă-poate-prea-bine-educată. Deci, de va sta oaspetele în picioare, va sta şi gazda în picioare. Dar dacă va sta ilustrul oaspete jos, totuşi gazda poate rămâne în picioare, motivând (pentru a nu-i face supărare musafirului) că a stat mai toată ziua jos şi că simte nevoia să se mai dezmorţească. Adică – pentru „criticii atei” care nu s-au prins încă – creaţionismul poate sta în picioare, cu sau fără „voia” evoluţionismului!

Theodoros


[1] Voi utiliza abrevierile: P (paragraf), PP (paragrafe), R (rând) şi RR (rânduri). Ele se referă la articolul pe care îl găsim la link-ul de sub titlul paginilor de faţă. Cuvintele fundamentaliştii care au rămas la acelaşi nivel le găsim la P.2, RR. 4-5.

[4] Cf art. Crede şi nu cerceta – puţină română: „a crede”

[8] P.2, RR. 5-6.

[9] P.2, RR. 8-10.

[10] P. 11, RR. 18-21

[11] P. 2, RR. 6-7

[12] P. 7, R.22 – P. 9, R.2.

[13] Finalul “delirant” (e cuvântul dumnealui) al articolului domnului Borz.

Advertisements

2 responses to “Despre ce (mai) poate însemna „fundamentalist” astăzi

  1. Referința este cam veche (2009). Te-ai gândit că, între timp, d-l Borz și-a schimbat opinia, evoluând spre creaționism? Este, se înțelege, o întrebare retorică :).

  2. Bună asta…Mulţam’ de trezire la “hronologie”. 😀 Cam levitam (vine oare de la “levit”? :)) în amalgamul informaţional “ateist” şi, pe deasupra, “critic”. Scuze de confuzie! E din 2009… nu pot ţine pasul cu “îmbucabilul” douămiiunşpist de pe Masa Mediei! 😛

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s