Monthly Archives: December 2011

Ce cadou să-i fac?

Ca şi în ceilalţi ani, sărbătoarea Nașterii Mântuitorului stă sub semnul „dăruirii”. Verbul „a dărui” este plurisemantic. Pentru a nu ne lungi cu vorba, nu vom stărui asupra fiecărui sens, ci îl vom lăsa pe monahul Delarohia să ne taie răsuflarea cu o pildă poate prea simplistă pentru omul zilelor noastre:

„În mănăstirea unde ar fi dorit să fie primit, se prezintă  un candidat la călugărie. El îi mărturiseşte stareţului: Să ştiţi, părinte, că nu am nici credinţă, nici lumină, nici esenţă, nici curaj, nici încredere în mine. Şi nici nu pot să-mi fiu mie însumi de ajutor, cu atât mai puţin altora. Nimic nu am. Firesc ar fi fost să fie respins. Nu aşa, însă. Ci stareţul (…) îi răspunde: „Ce-are a face! Nu ai credinţă, nu ai lumină; dându-le altora, le vei avea şi tu. Căutându-le pentru altul, le vei dobândi şi pentru tine. Pe fratele, pe aproapele şi semenul tău eşti dator să-l ajuţi cu ce nu ai. Du-te: chilia ta e pe coridorul acesta, uşa a treia pe dreapta.

Explicând plida tocmai spusă, monahul Delarohia continuă: „Nu din prisosul, nu din puţinul tău, ci din neavutul tău , din ceea ce-ţi lipseşte. Dăruind altuia ce nu ai – credinţă, lumină, încredere, nădejde – le vei dobândi şi tu. Trebuie să-l ajuţi (pe aproapele tău) cu ceea ce nu ai. Dând ce nu ai, dobândeşti şi tu, cel gol, cel pustiit, cele ce-ţi lipsesc”…

Theodoros

Advertisements

Gugâl givz bec. Stil, ză winăr teics it ol! [Teoria cons(piraţi)ei]

http://www.google.com/intl/ro/landing/givesback/2011/

Mă gugâleam…ca în fiecare zi. Şi am dat peste ceva surprinzător: campania „gugâl” de la link-ul de mai sus. Gugâlitu-m-am şi m-am s(m,p)e(r,t)it foarte, răcnit-am din sus(s)pinarea inimii mele – cum ar fi zis bro David, dacă era afro, dacă grăia pre româneşte şi dacă beneficia de link direct către God…pardon, către Gugâl. Citit-am mai mult printre rânduri (sublinieri, îngroşări etc. meid in Ciaina):

Din cartea de campanie filantropică Gugâl, citire. Să luăm aminte!

Gugâl 1,1: „Pentru compania G., filantropia este o valoare esenţială”. Sunt filantrop, deci exist. Nu pot decât să aplaud la scenă deschisă iubirea de oameni, mai ales că e din soiul „avia rara”. Ceea ce i-a şi făcut pe unii ce-şi zic creştini (după ce s-au dat cu capul de multe „filantropii” pământene făcute cu toporul) să o atribuie numai şi numai lui GOD ăla unicul. Cum astăzi lucrurile s-au schimbat, să ne bucurăm împărtăşind iubirea Gugâl, cu link la fiecare om în parte, fără excepţie.

Gugâl 1, 2: „Anul acesta, am donat peste 100 de milioane de USD diferitelor organizaţii din întreaga lume – inclusiv burse în valoare de 40 de milioane de USD”.

a. „google” vine, etimologic, de la 1 googol (1 urmat de 100 de 0). Desigur, pentru mine sau pentru tine, dragă cetitoriule, 1 urmat de 8 de 0 şi împreună-filantropic cu literele USD e…hiper-miraculos.

b. „Facem filantropie, numai că beneficiază de miracolul de mai sus doar oamenii ce intră în contact cu diferitele organizaţii, alea de le scriem noi mai jos”, zise Gugâl în timp ce noi, cetitorii, eram ocupaţi cu numărarea zerourilor…pe degete.

c. Cuvântul „inclusiv” are rolul de a te paraliza noetic: sau 1) 4 urmat de 7 de 0 şi de literele USD face parte din 1 urmat de 8 de 0 şi de literele USD sau 2) 4 urmat de 7 de 0 şi de literele USD este un fel de donum super, dar superadditum? Paranteza orizontală de dinaintea lui inclusiv mă face să cred că 1) este opţiunea validă semantic. Dar prepoziţia peste de dinaintea lui 100 mili coco mă face să cred că 2) este sensul pe care îl căutăm. De ce n-or fi numărat până la ultimul cent, ca să dea o cifră „matematică” certă? Sau, mai bine, de ce n-or fi scris, ca Darwin, un număr cu multe zecimale diferite după virgulă, ca să pară că a fost numărat tot…bănetul în discuţie.

Gugâl 1, 3: „Astfel, celebrăm sezonul bucuriei de a dărui susţinând patru cauze pe care le considerăm deosebit de importante: educaţia în domeniul ştiinţei, al tehnologiei, al ingineriei şi al matematicii (STEM), educaţia fetelor, îmbunătăţirea vieţii prin intermediul tehnologiei şi lupta împotriva traficului de persoane şi a sclaviei moderne”.

1. Ce mai tura-vura, au concediat-o gugâliţii pe soţia lu’ Moşu[1]. Gata, am intrat în era lui season greetings. De acord, nu-i bai, hai să fim politically corect. Întrebare-gratis: cum celebrează G. sezonul bucuriei de a dărui? Păi, susţinând patru cauze, prin banii donaţi acelor diferite organizaţii.

2. Care sunt cauzele susţinute de Gugâl?

a. Educaţia STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics). Ce face G. aici se numeşte „marketing cultural” (copirait ASUR), adică alege ca ordinea celor patru cuvinte dintre paranteze să redea…STEM. Totul pare OK.

b. Educaţia fetelor. Cum? Uite cum: ”Dacă o fată din Africa beneficiază de educaţie, aceasta va obţine un venit cu 25 % mai mare, va avea de 3 ori mai puţine şanse să se infecteze cu HIV/SIDA şi va avea o familie mai mică, mai sănătoasă.Sprijinul pe care îl oferim acestor organizaţii va permite educarea a peste 10.000 de fete din lumea a treia”. b1) Evident, din moment ce ştie G. unde trebuie angajată o fată afro educată, aceasta va avea un venit cu 25% mai mare. Deci venitul o să fie „controlat”. b2) Va avea de 3 ori mai puţine şanse să ia HIV pentru că…hiv e şi el „controlat”? De aia ştie G. cu siguranţă chestia asta? b3) Fata educată va avea cu siguranţă o familie mai mică, mai sănătoasă. O familie mai mică = o familie mai sănătoasă. Şi asta se poate „controla” de către G., care vrea o lume cu mai puţini oameni dar cu mai multă umanitate. Aceasta este chintesenţa filantropiei gugâlitice. „Te iubim, dar trebuie să înţelegi că nu mai avem loc pe Terra. Aşa că, dacă ne iubeşti şi tu, trebuie să dispari sau să nu apari deloc…Nu facem acest lucru din ură, doar suntem filantropi, ce naibii(serică), nu înţelegi?” – zise Gugâl în timp ce tu, prietene cetitoriule, erai cu trupul la baie, iar cu mintea la zerourile amintite la strigarea darului de nuntă…

c. Îmbunătăţirea vieţii prin tehnologie. „Tehnologia digitală este unul dintre cei mai puternici factori generatori ai prosperităţii – când aveţi acces la aceasta”. Desigur, unul dintre, nu cel mai…Sau o fi cel mai? Vorba ceea: Ai tehnologie, ai parte. Pe mine m-a speriat asta (având în vedere faza cu fata afro educată prin bursă gugâl): „Darul nostru va ajuta aceste organizaţii să determine schimbări semnificative în viaţa a milioane de utilizatori ai tehnologiei.” Dar dacă nu vreau schimbări, cui să mă adresez? Finanţează Gugâl vreo organizaţie care ţine cont de cei ce nu vor schimbări semnificative, între care cea mai nasoală e…aia cu dis-părutul de pe Terra celor vii?

d. Lupta împotriva sclaviei moderne şi a traficului de persoane. Buuun! Adevăr sau provocare: „Vestea proastă: în prezent există mai mulţi sclavi decât în orice alt moment din istorie.” Deci Gugâl o fi chiar un fel de GOD şi ştie cum au stat, cum stau şi cum vor sta lucrurile! Vrem cifre, nene Gugâl care finanţezi oameni de ştiinţă şi matematicieni. Câţi sclavi erau în Roma, anul 44 î. e.n., la idele lui martie?

Gugâl 1,4: de fapt, nu ştim cu certitudine când au fost donate zerourile alea precedate de peste şi urmate de USD. Însă, ce credeţi că vrea Gugâl de la noi? Să-i urmăm pilda: „Vă invităm să sărbătoriţi sezonul dedicat bucuriei de a dărui alături de noi, informându-vă despre aceste organizaţii, despre munca extraordinară pe care o desfăşoară şi despre modul în care le puteţi susţine”. Acu: ne invită gugâliticii să sărbătorim? Sau poate să dăruim alături de ei? Ia ghici!

ÎN FINE: dacă nu puţea a aceleaşi filantropii, carităţi, valori esenţiale secular-umanist-corporatiste grabnic reducătoare de procent demografic, m-aş fi înrolat în campania asta gugâl de give back. Până la urmă, n-am înţeles ce-i cu give back ăsta: cui dă înapoi ce? Sau poate e gugâlit la cap traducătorul în română. Sau poate m-oi fi gugâlit io de tot…

The(odor)o(f)s(aeculum)


[1] Aluzie la un banc bun: Întrebare: cum o cheamă pe soţia lui Moş Crăciun? Răspuns: Merry Christmas.

Rea-litatea did it again: nu care cumva să mori fericit!

NB! Ad-h(u)ominem garnisit cu sofisme incredibile!

Abia a trecut una bucată săptămână de la ultima apariţie a Bisericii în maşina-de-tocat-ortodocşi a Rea-lităţii. Iar, pentru un oştean vajnic ca başibuzucul (Vântu)ratic, o săptămână e suficientă pentru a relua ofensiva cu arma din dotare: flecă-real(itate)a. De exemplu, ştir-ea asta. (Sublinierile, îngroşările etc. or fi ale mele).

1. Cică titlu: „Caz incredibil: un bărbat a făcut infarct în Biserică. Preotul a continuat slujba”.

a. Să fie cumva prima dată în 2000 de ani când moare un credincios în timpul unei slujbe? De aia e incredibil cazul? Alooo, Rea-litatea? Mă numesc Moartea şi nu prea-mi pasă de unde vin să te iau!

b. Dragi cititori, vă rog să-mi permiteţi a vi-i prezenta pe cei doi buni prieteni ai mass-mediei, Caz şi Incredibil. Desigur, pe Incredibil l-aţi mai întâlnit când levitaţi fericiţi în sfera incredibil de superlativă a reclamelor: „preţuri incredibil de mici”, „incredibil de ieftin” bla-bla. Cât despre Caz, vă avertizez că acesta este, de obicei, un impostor[1]. Dacă citiţi tot titlul, probabil că veţi fi de acord cu mine că Caz îl înlocuieşte pe nefârtatu’ său, pe Ne-Caz. E un necaz când cineva suferă, d-apoi dacă moare! Numai că (cel puţin) mie mi-ar suna cam fals expresia „Necaz Incredibil”, deoarece: 1. Am observat că de fiecare dată necazul este ridicol de incredibil (un prieten de-ai mei răspunde cu invariabilul „incredibil” la orice i-ai povesti). 2. Am mai observat că minus cu minus dă plus, ceea ce ar face apropierea cuvintelor „ne-caz” şi „in-credibil” susceptibilă de sinonimie cu expresia „caz credibil”.

2. Subtitlu: „Un barbat de 58 de ani a murit în Bise de infarct la citeva zile dupa ce a fost disponibilizat. Daca decesul s-ar fi petrecut la domiciliu sau pe strada, lumea l-ar fi cainat si ar fi deplins soarta potrivnica. Cum, insa, decesul s-a intimplat intr-o biserica, chiar in timpul liturghiei, toata lumea e de acord: omul a murit fericit!” Deci:

a. Cu sau fără voia lor, vânturaţii au născocit o „poreclă” pentru Biserică: Bise. Îmi place găselniţa asta. De aceea, propun un concurs: cei care doresc, pot „porecli” Rea-litatea la secţiunea comment-uri a acestui articol. „Porecla” câştigătoare va fi folosită în următoarele articole, cu numele câştigătorului la note. 🙂

b. Vânturaţii încă nu înţeleg cum stă treaba cu Biserică şi biserică. Dar, pentru a masca incertitudinea, au ales să folosească, în acelaşi paragraf, şi majuscula, şi minuscula. De aia nu mai găsim cuvântul „biserică” în restul articolului. Io aşa cred.

c. Desigur, vânturaţii prezic viitorul în toate rea-lităţile din universurile paralele, de aceea ştiu cu certitudine că, dacă bărbatul murea acasă sau pe stradă, „lumea l-ar fi căinat”. Dar, cum a murit în Bise, toată lumea e de acord că omul a murit fericit. Chiar toată lumea, de la american la malgaş? Chiar şi voi, vânturaţilor? Normal că nu. Eu cred că este vorba de toată lumea din bise, de martorii oculari ai ne-cazului. Două întrebări-gratis: dacă martorii spun că omul a murit fericit, de unde ştie  (lasă să se înţeleagă) Rea-litatea că omul n-ar fi murit fericit? Indiciul 1: E un lucru al n-ai-bii(serică) de rău să mori!? Indiciul 2: martorii ne-cazului în discuţie sunt creştin-ortodocşi şi, deci, după cum bate Vântu (din picior), sunt superstiţioşi şi cretini…

3. Cică: „Caz incredibil la Bacău. Un bărbat a murit în timpul slujbei, iar preotul a continuat slujba, iar credincioşii au excalam că acel om a murit fericit”. Deh…profesionalism incredibil.

4. IAR! După întregul tam-tam de prezentare a ştir-ii, aflăm că, până la sosirea paramedicilor (uau, au reuşit ortodocşii să sune la 112?), prostănacii de credincioşi au încercat să-l resusciteze pe bietul om (paragraful 1), între ei aflându-se chiar un medic (penultimul paragraf) care venise de la un cabinet particular din apropiere. Deci nu prea a vrut lumea aia toată să-l lase pe bietul om să moară fericit. IAR dacă le-ar fi reuşit, pa-pa caz incredibil!

5. „În tot acest timp, preotul nu a întrerupt slujba (vide 3), lăsându-i pe enoriași să se agite pe fudalul Sfintei Liturghii”. Oare aşa să fie? Vreau şi eu dovada clară a acestei afirmaţii: ori un filmuleţ concludent, ori declaraţia unui martor ocular. AAA! Sau, poate, vânturaţii uită că, dincolo de exigenţele DEX-ului, „a continua” (dacă ăsta-i cuvântul folosit de vreun martor – vide 3) este folosit în Moldova şi cu sensul de a relua de unde ai întrerupt. Deci, teoretic, există posibilitatea ca o mică pauză, totuşi, să fi existat. Există încă posibilitatea ca preotul să nu fie un [epitet-incredibil-de-(vântu)rating].

6. Dragi cititori, este creştineşte (şi firesc) că slujba s-a ţinut cu defunctul în mijlocul bisericii (filmuleţul prezintă un fragment din predica de la sfârşitul slujbei). De ce? Teologic, sufletul său este în continuare în Biserică. Omeneşte, e un gest frumos a respecta dorinţa unui om care, din moment ce venise la biserică nesilit de nimeni, probabil că va fi stat la toată slujba. Care slujbă, ţin să vă amintesc, nu e show Rea-litatea TV…

Mă opresc aici. Zic şi eu, cum ar zice Pavel Sfântu’, că asemenea lucruri creştineşti sunt nebunie pentru dăştepţii veacului!

Theodoros

 


[1] De la lat.” Impono” (a suprapune, a pune peste), avem în română” impunere” şi “impostură”.